Avocat mandat european de arestare și extrădare în Iași

Mandatul european de arestare este instrumentul prin care un stat membru al Uniunii Europene cere altui stat membru arestarea și predarea unei persoane, pentru a fi urmărită penal, judecată sau pentru a executa o pedeapsă. În România, executarea mandatului se judecă la curtea de apel, în regim de urgență.

Extrădarea este procedura clasică de cooperare internațională, folosită în relația cu statele cărora nu li se aplică mecanismul mandatului european.

• Judecătorul verifică identitatea și se asigură că v-a fost comunicat mandatul, în copie și într-o limbă pe care o înțelegeți.
• Vi se aduc la cunoștință drepturile, regula specialității și posibilitatea de a consimți la predare, cu explicarea consecințelor, în special a faptului că acest consimțământ este irevocabil.
• Dacă nu consimțiți, sunteți audiat cu privire la motivele de refuz al executării și la eventualele obiecții privind identitatea.
• Arestarea în vederea predării poate fi dispusă numai după ascultarea dumneavoastră în prezența avocatului. Durata inițială nu poate depăși 30 de zile, iar durata totală până la predare nu poate depăși 180 de zile. Instanța poate dispune și măsuri mai ușoare: control judiciar, control judiciar pe cauțiune sau arest la domiciliu.

Persoana arestată are dreptul să fie informată despre conținutul mandatului, să fie asistată de un avocat ales sau numit din oficiu, să își desemneze un avocat și în statul care a emis mandatul și să beneficieze gratuit de interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba română.

Legea prevede motive obligatorii de refuz – de exemplu, când persoana a fost deja judecată definitiv pentru aceleași fapte într-un alt stat membru, în condițiile legii, sau când nu răspunde penal din cauza vârstei. Există și motive pe care instanța le poate reține, între care:

• pentru aceeași faptă există deja o procedură penală în România;
• mandatul a fost emis pentru executarea unei pedepse, iar persoana este cetățean român sau locuiește legal și continuu în România de cel puțin 5 ani și declară că refuză să execute pedeapsa în statul emitent;
• fapta este considerată, potrivit legii române, comisă pe teritoriul României;
• persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afara situațiilor în care statul emitent oferă garanțiile prevăzute de lege.

• Încheierile privind arestarea pot fi atacate cu contestație în 24 de ore de la pronunțare.
• Sentința privind executarea mandatului poate fi atacată cu contestație în 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care ați consimțit la predare, când hotărârea este definitivă.
• Dacă ați consimțit la predare, hotărârea se pronunță în cel mult 10 zile; în celelalte cazuri, hotărârea definitivă se pronunță în 60 de zile de la arestare, termen care poate fi prelungit cu 30 de zile.

Cetățenii români pot fi extrădați doar în condiții restrictive. Extrădarea trebuie refuzată, între altele, dacă nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, dacă există motive serioase să se creadă că cererea urmărește persecutarea persoanei pentru rasă, religie, naționalitate sau opinii politice ori dacă fapta este o infracțiune politică sau una militară care nu constituie infracțiune de drept comun.

Să presupunem că un cetățean român care locuiește la Iași este reținut în baza unui mandat european emis de un alt stat membru pentru executarea unei pedepse cu închisoarea. Înainte de a decide dacă își dă consimțământul la predare, el trebuie să știe că acesta este irevocabil și că, fiind cetățean român, poate declara că refuză să execute pedeapsa în statul emitent, caz în care instanța poate refuza predarea și pot fi urmate procedurile de executare a pedepsei în România. Exemplul este ilustrativ; soluția depinde de actele fiecărui dosar.

• vă asistă de la prima audiere, inclusiv la reținere și la judecarea propunerii de arestare;
• verifică mandatul sau cererea de extrădare, actele anexate și eventualele erori de identitate;
• vă explică, înainte de orice declarație, consecințele consimțământului la predare și ale renunțării la regula specialității;
• identifică și susține motivele de refuz aplicabile și cere, după caz, informații sau garanții suplimentare de la statul emitent;
• solicită înlocuirea arestării cu o măsură mai ușoară și formulează contestațiile în termenele de 24 de ore și 5 zile;
• ține legătura, când este cazul, cu avocatul din statul emitent.

Vedeți și paginile despre căile de atac în materie penală și despre apărarea drepturilor fundamentale.