Ce se întâmplă cu plângerea penală după ce o depuneți
ordinul comun MAI nr. 231/2024 și PÎCCJ nr. 289/2024

Ministerul Afacerilor Interne Nr. 231/20.12.2024

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție Nr. 289/20.12.2024

ORDIN pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

Având în vedere că în exercitarea supravegherii respectării legii în activitatea de urmărire penală, procurorul veghează ca orice infracţiune să fie descoperită, orice infractor să fie tras la răspundere penală şi ca nicio persoană să nu fie urmărită penal fără să existe indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală;

Ţinând cont de faptul că organele de cercetare penală ale poliției judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispozițiile acestuia, precum şi faptul că şefii ierarhici pot da poliţiştilor care fac parte din poliția judiciară dispoziții și îndrumări în efectuarea activităţilor de constatare a infracțiunilor şi de strângere a datelor în vederea identificării autorilor infracțiunilor şi începerii urmăririi penale;

Luând în considerare că buna desfășurare a unor activități de urmărire penală depinde în mod semnificativ de modul de aducere la îndeplinire a activităților cu specific polițienesc, a căror coordonare şi control se realizează de către şefii ierarhici ai polițiştilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcționarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi faptul că aducerea la îndeplinire a sarcinilor dispuse de către procuror implică utilizarea resurselor umane, logistice şi financiare ale unităților de poliție;

Întrucât potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările şi completările ulterioare, ordonatorii de credite sunt responsabili de utilizarea creditelor bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale;

Pentru desfăşurarea în mod unitar a activității de înregistrare şi evidență a sesizărilor penale la nivelul unităților de parchet şi unităților din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne la nivelul cărora sunt organizate şi funcționează organe de cercetare penală ale poliției judiciare precum şi pentru crearea mecanismelor specifice stabilirii și realizării unor măsuri administrative necesare îndeplinirii în condiţii optime a activităților dispuse organelor de politie de către procuror;

În conformitate cu prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcționarea poliției judiciare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 81 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 alin. (1) lit. a) şi art. 21 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Hotărârea nr. 1106/2023 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare;

Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie emit următorul

ORDIN:

Art. 1

Se aprobă „Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale”, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Secţia de resurse umane şi documentare, direcțiile şi secţiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie, parchetele de pe lângă curțile de apel, parchetele de pe lângă tribunale şi judecătorii, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia Generală Anticorupţie şi Corpul de Control al Ministrului vor dispune măsurile tehnice şi organizatorice necesare aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 3

Procurorii şefi ai direcțiilor și secțiilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii şi şefii unităților din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne la nivelul cărora sunt organizate şi funcționează organe de cercetare penală ale poliției judiciare vor urmări şi asigura aplicarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4

(1) Prezentul ordin intră în vigoare la data de 01.02.2025.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie nr. 56/12/C/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse organelor de poliție de către procuror.

Marian-Cătălin PREDOIU, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Interne — Guvernul României [semnătură, ștampilă, data 20.12.2024; ștampila „SECRETAR DE STAT, Chestor general de poliţie BOGDAN DESPESCU, Conf. Omai III/192/2024”]

Alex FLORENȚA, Procuror general, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție [semnătură, ștampilă]

ANEXA — Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

Anexă la Ordinul nr. 231/20.12.2024 al M.A.I. şi la Ordinul nr. 289/20.12.2024 al P.Î.C.C.J.

NORME METODOLOGICE privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale și coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

Capitolul I — Dispoziţii generale

Art. 1

Organele de cercetare penală ale poliției judiciare, potrivit competențelor unităților în care îşi desfăşoară activitatea, procedează la strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea autorilor şi participanților (la săvârşirea infracțiunii) pentru stabilirea răspunderii penale a acestora.

Art. 2

(1) Pentru crearea condiţiilor necesare ca orice infracțiune să fie descoperită și orice infractor să fie tras la răspundere penală, unitățile de poliție, în colaborare cu unitățile de parchet, asigură pregătirea şi specializarea poliţiştilor în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor, de identificare a autorilor şi de cercetare penală, în raport de tipul infracțiunilor şi modul de comitere a acestora.

(2) Pregătirea şi specializarea poliţiştilor potrivit alin. (1) se realizează în raport de atribuțiile și competențele unităților de poliție, astfel cum acestea sunt stabilite de actele normative ce le reglementează activitatea și regulamentele de organizare și funcționare.

Art. 3

În cadrul normelor metodologice, termenii şi expresiile următoare se definesc astfel:

a) unități de poliție — unităţi/subunități din structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne la nivelul cărora sunt organizate şi funcționează organe de cercetare penală ale poliției judiciare;

b) procurorul de caz — procurorul competent să supravegheze activitatea organului de cercetare penală al poliției judiciare sau să efectueze urmărirea penală într-o anumită cauză;

c) cauze penale urgente — cauze penale în care se impune efectuarea cu celeritate a unor percheziţii, utilizarea imediată a unor metode speciale de supraveghere sau cercetare, efectuarea cu celeritate a altor acte şi activități care nu suferă amânare pentru justa soluționare a cauzei ori luarea unor măsuri preventive;

d) cauze penale complexe – cauze penale privind săvârşirea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare, ori cu moduri de operare deosebite, sau care prin numărul mare de fapte, persoane vătămate, făptuitori, implică desfăşurarea unor activități complexe de cercetare sau au produs consecințe deosebit de grave;

e) cauze cu autor necunoscut – cauze în care autorul nu este indicat sau cunoscut la momentul sesizării organelor de urmărire penală sau a cărui identitate nu a putut fi stabilită în urma administrării probatoriului.

Capitolul II — Înregistrarea, evidența unitară și circuitul sesizărilor penale

Secțiunea 1 — Reguli generale privind examinarea, înregistrarea, evidența unitară și circuitul sesizărilor penale

Art. 4

(1) Organele de urmărire penală sunt sesizate, în conformitate cu art. 288 din Codul de procedură penală prin plângere, denunț şi prin actele încheiate de alte organe de constatare sau se sesizează din oficiu, încheind în acest sens un proces-verbal, atunci când află, prin orice modalitate, că s-a săvârşit sau că se pregăteşte săvârşirea unei infracțiuni. Procesul-verbal de sesizare din oficiu trebuie să conțină în mod obligatoriu descrierea faptei care face obiectul sesizării din oficiu, încadrarea juridică a acesteia, date privitoare la autori şi persoane vătămate, dacă sunt cunoscute şi, după caz, mijloacele de probă.

(2) După primirea unei sesizări de către unitățile de poliție, în condițiile alin. (1), şefii ierarhici cu atribuții în acest sens examinează actul de sesizare şi, după caz, dispun prin rezoluție:

a) înregistrarea actului de sesizare în registrele privind sesizările cu caracter penal şi repartizarea către organele de cercetare penală ale poliției judiciare, dacă actul de sesizare îndeplineşte condițiile de formă prevăzute de lege, descrierea faptei este completă şi clară, iar organele de cercetare penală ale poliției judiciare sunt competente să efectueze urmărirea penală, potrivit legii;

b) înregistrarea actului de sesizare în registrele special constituite ale unităţii de poliție şi trimiterea acestuia, pe cale administrativă, organului de cercetare penală competent, dacă actul de sesizare îndeplineşte condițiile de formă prevăzute de lege şi descrierea faptei este completă şi clară. În situația în care un act de sesizare este trimis succesiv, între mai multe unități de poliție, înaintarea cauzei către unitatea de parchet competentă în vederea atribuirii numărului unic nu se poate face mai târziu de 15 zile de la data înregistrării la primul organ sesizat.

c) înregistrarea actului de sesizare în registrele special constituite ale unității de poliție și înaintarea acestuia, de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile de la data înregistrării, unității de parchet competente, în cazul în care din cuprinsul acestuia rezultă că urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror.

(3) Organul de cercetare penală al poliției judiciare se sesizează din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracțiuni de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, pe baza buletinului de analiză toxicologică care indică prezența în organism a unor substanțe psihoactive, procesul-verbal întocmit în acest sens, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), înregistrându-se în registrele privind sesizările cu caracter penal.

(4) În situația în care plângerea sau denunțul nu îndeplineşte condițiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, cu excepția situației de la alin. (2) lit. c), în termen de maxim 5 zile, se restituie pe cale administrativă petiționarului, cu indicarea expresă a elementelor care lipsesc, conform modelului prevăzut de Anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, fără a fi înregistrate în registrele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).

(5) Dacă organul de cercetare penală al poliției judiciare se sesizează din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracțiuni, pe baza datelor dintr-o plângere sau denunț care nu întruneşte condițiile de formă şi fond prevăzute de lege sau în care descrierea faptei este incompletă ori neclară, procesul-verbal întocmit în acest sens se înregistrează în registrele privind sesizările cu caracter penal. La dosarul cauzei se anexează plângerea sau denunțul neconform, care a stat la baza sesizării din oficiu.

(6) Atunci când sesizarea îndeplineşte condițiile legale de admisibilitate, dar din cuprinsul acesteia rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, organele de cercetare penală înaintează procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare.

(7) Atunci când plângerea sau denunțul restituite pe cale administrativă, conform art. 294 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu întruneşte condițiile de formă şi fond prevăzute de lege, iar descrierea faptei este incompletă ori neclară, organele de cercetare penală procedează conform alin. (4) sau înaintează procurorului actele, împreună cu propunerea de clasare, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală.

Art. 5

(1) Înregistrarea actului de sesizare în conformitate cu art. 4 alin. (2)-(3) şi (5) se face în termen de cel mult 5 zile, cu excepția cauzelor penale urgente, a căror înregistrare se realizează de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore. În cuprinsul acestor termene se realizează întreg circuitul administrativ intern, de la primirea sesizării până la predarea efectivă a cauzei organului de cercetare penală al poliției judiciare ori procurorului, în situația cauzelor în care urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către acesta.

(2) În cadrul rezoluţiei șefilor unităților de poliție va fi evidențiată distinct infracțiunea principală din actul de sesizare, prin raportare la pedeapsa cea mai mare. Dacă sunt sesizate două sau mai multe infracțiuni cu aceeaşi limită specială maximă de pedeapsă, se va evidenția oricare dintre acestea. În evidențele unităților de poliție vor fi înscrise toate infracțiunile din actul de sesizare.

Art. 6

(1) Sesizările cu caracter penal înregistrate potrivit art. 4 alin. (2) lit. a) se repartizează spre soluționare în termenul prevăzut la art. 5 alin. (1) poliţiştilor ce au calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare ținând cont de următoarele criterii: specializarea, aptitudinile, experiența, numărul de dosare penale aflate în lucru și gradul lor de complexitate, specificul fiecărui caz în parte, posibile cazuri de incompatibilitate sau conflict de interese, precum şi alte situații deosebite. În funcție de complexitatea cauzelor, acestea pot fi repartizate mai multor polițiști, inclusiv cu funcții de conducere.

(2) Repartizarea cauzei penale către organul de cercetare penală se realizează de şeful ierarhic nemijlocit prin rezoluție administrativă aplicată fie pe actul de sesizare când actul de sesizare este înregistrat direct la unitatea de poliție, fie pe adresa de înaintare a actului de sesizare când actul de sesizare este înregistrat la unitatea de parchet.

(3) În cazul în care organul de cercetare penală al poliției judiciare îşi schimbă locul de muncă sau este în imposibilitate obiectivă de a efectua urmărirea penală, pentru continuarea cercetărilor, şeful nemijlocit procedează la redistribuirea cauzei penale unui alt organ de cercetare penală, în termen de 5 zile de la apariția situației, aplicând o rezoluție cu caracter administrativ pe actul de sesizare sau pe adresa de înaintare a actului de sesizare şi întocmind un proces-verbal de predare-primire, cu informarea procurorului desemnat cu supravegherea cauzei. În aceste cazuri, după efectuarea operațiunilor administrative, unitatea de poliție comunică unității de parchet prin adresă despre efectuarea operațiunii, pentru luare în evidența proprie. Schimbarea organului de cercetare penală cu altul din cadrul aceleiași unități/subunități/structuri/serviciu/birou/compartiment se poate realiza şi la solicitarea motivată a procurorului, de către şeful ierarhic competent.

Art. 7

(1) La primirea cauzei, organul de cercetare penală al poliției judiciare are obligația de a-şi verifica de îndată competența, iar în situația în care, cu privire la infracțiunea sesizată, constată faptul că urmărirea penală trebuie efectuată în mod obligatoriu de către procuror sau că este de competența materială, personală sau teritorială a unui alt organ de urmărire penală, întocmeşte un referat cu propunere de efectuare de către procuror a urmăririi penale sau de sesizare a unității de parchet competente. În cazurile urgente, sesizarea organului competent se va realiza de îndată, în condițiile art. 8 alin. (1) şi fără depăşirea termenului de 24 de ore prevăzut la art. 5 alin. (1).

(2) Dacă organul de cercetare penală al poliției judiciare apreciază că există motive care impun reunirea cauzei cu o alta, preluarea cauzei de către o unitate de parchet ierarhic superioară, suspendarea urmăririi penale sau trecerea cauzei la un alt organ de cercetare penală competent, în termen de cel mult 15 zile de la primirea cauzei, întocmeşte un referat cu propunerea corespunzătoare în acest sens.

(3) Atunci când organul de cercetare penală al poliției judiciare constată incidența condițiilor de la art. 318 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală sau a unuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală, întocmeşte referat cu propunere de renunțare la urmărirea penală sau clasare.

(4) Referatul prevăzut la alin. (1) – (3) cuprinde elementele prevăzute la art. 286 alin. (2) din Codul de procedură penală şi informații privind identificarea unității de poliție, data și modul sesizării, precum şi temeiul legal al propunerii şi se transmite unităţii de parchet în termenele prevăzute de art. 5 alin. (1).

(5) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) – (3) intervin pe parcursul desfăşurării urmăririi penale, organul de cercetare penală al poliției judiciare înaintează, prin adresă, în termen de 5 zile de la data constatării acestor situații, dosarul cauzei însoțit de un referat cu propuneri corespunzătoare procurorului de caz. Prevederile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 8

(1) După efectuarea activităților prevăzute de art. 4 – art. 7, în cadrul termenelor prevăzute la art. 5 alin. (1), organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor înştiința unitățile de parchet care le supraveghează activitatea despre infracțiunile de care au luat cunoştinţă în vederea înregistrării cu număr unic și desemnării unui procuror de caz. În cazul cauzelor penale urgente, încunoştințarea se va realiza în format electronic, prin intermediul adreselor de e-mail puse la dispoziție în acest scop, cu informarea telefonică prealabilă a procurorului desemnat să asigure serviciul de permanentă pe unitate atunci când activitatea are loc în afara programului de lucru.

(2) În situaţia în care cauza penală a fost înregistrată la nivelul unui organ de cercetare penală al poliției judiciare învestit cu competență teritorială generală, se va încunoştința unitatea de parchet căreia îi revine competența de a supraveghea sau, după caz, a efectua urmărirea penală în cauza respectivă.

(3) Înştiinţarea potrivit alin. (1) se face prin adresă la care se anexează, în mod obligatoriu, actul de sesizare, actele de urmărire penală întocmite şi fişa dosarului, cu modelul prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice precum şi, după caz:

a) ordonanța de începere a urmăririi penale cu privire la faptă, în situația în care a fost începută urmărirea penală potrivit art. 305 alin. (1) din Codul de procedură penală;

b) referatul cu propunere de clasare, în situațiile prevăzute la art. 294 alin. (3) şi art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală;

c) referatul cu propunere de renunțare la urmărirea penală, în situațiile prevăzute de art. 318 din Codul de procedură penală;

d) referatul cu propunere de declinare a competenţei, de reunire a cauzelor, de preluare sau de trecere a cauzei la alt organ de cercetare penală competent.

(4) Adresa prevăzută la alin. (3) se semnează de şeful unității de poliție.

Art. 9

(1) Sesizările cu caracter penal comunicate potrivit art. 8, precum şi cele primite în mod direct de către unitățile de parchet, se înregistrează la acestea cu număr unic, fiind desemnat procurorul de caz, în termen de 5 zile de la primire în condițiile stabilite de Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

(2) În cuprinsul termenului prevăzut la alin. (1) se realizează întregul circuit administrativ intern de la primirea sesizării de către prim-grefier/grefier şef/grefier desemnat, prezentarea acesteia conducătorului parchetului spre examinare şi până la restituirea la grefă în vederea înregistrării, predării ori expedierii.

(3) Unitatea de parchet înregistrează cu număr unic doar acele sesizări pe care le apreciază că întrunesc condițiile de formă şi fond prevăzute de lege iar descrierea faptei este completă și clară, respectiv de art. 4 alin. (1) în cazul proceselor-verbale de sesizare din oficiu. Sesizarea prevăzută la alin. (1) care nu se înregistrează cu număr unic se restituie motivat unității de poliție care va proceda la refacerea procesului-verbal de sesizare din oficiu sau la scăderea acesteia din registrul privind sesizările cu caracter penal şi înregistrarea în registrele de intrare-ieşire a corespondenței ordinare făcând aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (3), (4) sau (6), după caz.

(4) După înregistrarea cu număr unic, sesizările cu caracter penal se restituie sau se transmit, după caz, înăuntrul termenului prevăzut la alin. (1), unităților de poliție, în vederea strângerii și administrării probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor şi identificarea autorilor pentru tragerea la răspundere penală a acestora, avându-se în vedere specializarea poliţiştilor ce au calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare, ori se rețin în vederea efectuării urmăririi penale de către procuror.

(5) Procurorul poate dispune, în funcție de datele cauzei, ca urmărirea penală să fie efectuată de un alt organ de cercetare penală al poliției judiciare decât cel întâi sesizat, potrivit art. 302 din Codul de procedură penală, ținând cont de specializarea unității de poliție stabilită prin dispoziția şefilor Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Corpului de Control al Ministrului, după caz.

(6) În situația cauzelor penale urgente, numărul unic va fi atribuit imediat după primirea încunoştințării conform art. 8 alin. (1) şi va putea fi comunicat telefonic unității de poliție.

(7) Dacă, după atribuirea numărului unic, dosarul penal se predă direct procurorului care efectuează supravegherea cauzei, acesta îl va trimite organului de cercetare penală al poliției judiciare competent în cel mult 10 zile de la repartizare, cu sau fără ordonanța/nota de îndrumare/dispoziții, după caz, cu excepția situațiilor în care dispune preluarea cauzei conform dispozițiilor art. 324 alin. (2) din Codul de procedură penală. Procurorul poate dispune preluarea cauzei și după trimiterea acesteia la organele de cercetare penală ale poliției judiciare.

(8) În situaţia în care dosarele penale nu se restituie unității de poliție întâi sesizate şi sunt remise altei unității de poliție sau reținute de procuror pentru cercetare, unitatea de parchet va comunica în scris unității de poliție întâi sesizate numărul unic acordat în vederea înscrierii în evidențele proprii.

(9) Şefii unităților de parchet şi de poliție vor adopta măsurile organizatorice necesare astfel încât dosarele penale să fie restituite sau trimise organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, în termenele prevăzute la alin. (1). Dosarele înregistrate direct la unitățile de parchet şi trimise unităților de poliție se repartizează organelor de cercetare penală ale poliției judiciare cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 4 şi art. 6.

Art. 10

(1) În cazul în care organele de poliție sunt sesizate prin intermediul SNUAU 112 cu privire la săvârşirea unei infracţiuni se procedează la întocmirea unui proces-verbal, cu respectarea cerinţelor art. 4 alin. (1), ce urmează a fi înregistrat în registrele privind sesizările cu caracter penal, cu excepţia cazurilor în care persoana vătămată/reprezentantul legal menționează în mod expres faptul că nu doreşte să formuleze plângere penală prealabilă, pentru infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă, sau când, din actele întocmite de organele de constatare deplasate la fața locului, rezultă că cele sesizate nu se confirmă.

(2) Declarația persoanei vătămate/reprezentantului legal dată în condițiile alin. (1) se consemnează în procesul-verbal de constatare care, în acest caz, trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu şi semnătura persoanei în cauză.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) unitatea de parchet înregistrează cu număr unic doar acele sesizări cu privire la care se apreciază întrunesc condițiile de formă şi fond prevăzute de lege iar descrierea faptei este completă şi clară, precum şi condiţiile prevăzute de alin. (1) şi (2). Procesul-verbal întocmit de organul de poliție în condițiile alin. (1), care nu este înregistrat cu număr unic, se restituie unității de poliție emitente care va proceda conform art. 9 alin. (3).

(4) În cazurile care privesc răpirea/privarea de libertate a unui minor, se declanşează mecanismul „ALERTĂ RĂPIRE COPIL”, în condițiile prevăzute de Protocolul încheiat în acest sens între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne.

Art. 11

(1) În cazul constatării în condițiile art. 298 din Codul de procedură penală a unei infracțiuni flagrante, pentru care începerea urmăririi penale este condiționată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, procesul-verbal întocmit în acest sens se înregistrează în registrele privind sesizările cu caracter penal, indiferent dacă persoana vătămată a formulat sau nu plângere prealabilă. Procesul-verbal trebuie să conțină în mod obligatoriu descrierea faptei care face obiectul sesizării din oficiu, încadrarea juridică a acesteia, date privitoare la autori şi persoane vătămate, dacă sunt cunoscute şi, după caz, mijloacele de probă.

(2) Dacă în situația prevăzută la alin. (1) persoana vătămată nu a formulat plângere prealabilă, organul de cercetare penală al poliției judiciare cheamă persoana vătămată, în termen de 3 luni de la data constatării infracţiunii flagrante, şi, dacă aceasta formulează plângere prealabilă şi sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute de lege, dispune începerea urmăririi penale. În caz contrar, organul de cercetare penală al poliției judiciare înaintează procurorului actele încheiate şi propunerea de clasare.

(3) Atunci când organele de poliție se sesizează din oficiu cu privire la săvârşirea unei infracțiuni pentru care începerea urmăririi penale este condiționată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, fapta nefiind sesizată prin intermediul SNUAU 112 sau constatată în flagrant de către acestea, procesul-verbal întocmit cu respectarea condițiilor art. 4 alin. (1) urmează a fi înregistrat în registrele privind sesizările cu caracter penal, cu excepţia cazurilor în care persoana vătămată/reprezentantul legal prezent la încheierea acestuia menționează în mod expres faptul că nu doreşte să formuleze plângere penală prealabilă. Dispoziţiile art. 10 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Înregistrarea cauzelor la unitățile de poliție şi la cele de parchet se va efectua în conformitate cu dispozițiile art. 4 – art. 9.

Art. 12

(1) În vederea organizării activităților investigative, criminalistice şi de urmărire penală ce urmează a fi desfăşurate în scopul identificării autorului şi soluționării cauzei penale, organul de cercetare penală al poliției judiciare îndeplineşte activitățile prevăzute în Anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, în funcție de particularitățile cauzei.

(2) În termen de 3 luni de la începerea urmăriri penale în cauză, organul de cercetare penală al poliției judiciare prezintă dosarul procurorului desemnat cu supravegherea, care întocmeşte o notă de îndrumare în care stabileşte activitățile care urmează a fi efectuate în cauză şi termenul de îndeplinire al acestora;

(3) Nota de îndrumare cuprinde planificarea activităților investigative, criminalistice sau de urmărire penală, actele, măsurile sau verificările pe care procurorul le consideră necesare în vederea identificării autorului faptei şi soluționării cauzei, precum şi termenul de finalizare a cercetărilor. Nota de îndrumare poate fi modificată/completată periodic în funcție de necesitățile cauzei, în aceleaşi condiții, şi se înregistrează separat. Un exemplar al acesteia se comunică şefului nemijlocit al organului de cercetare penală al poliției judiciare în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (8).

(4) În cazul în care ancheta penală impune utilizarea unor resurse specializate din cadrul mai multor unități, şefii unităților de poliție prevăzute la art. 5 lit. a) şi b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcționarea Poliției Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilesc constituirea unei echipe multidisciplinare de tip task force în vederea efectuării activităților investigative și de urmărire penală. În situaţia în care activitățile nu pot fi realizate, se va convoca o întâlnire între șefii unității de poliție și parchet în condițiile art. 39 pentru găsirea soluțiilor alternative de realizare a activităților.

(5) Organul de cercetare penală al poliției judiciare efectuează toate verificările sau activitățile necesare probării stării de fapt, dispune orice măsuri şi propune procurorului de caz autorizarea, încuviințarea sau confirmarea oricăror măsuri pe care le apreciază ca fiind utile pentru identificarea autorului şi soluționarea cauzei.

(6) În cazul preluării dosarului penal de către un alt lucrător de poliție care are calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare, acesta va aduce la îndeplinire măsurile prevăzute în nota de îndrumare întocmită inițial, putând, dacă apreciază necesar, să efectueze orice alte activități pe care le consideră necesare, cu respectarea termenelor stabilite.

(7) În aplicarea prevederilor art. 56 alin. (1) şi art. 300 alin. (1) din Codul de procedură penală, pe toată durata urmăririi penale, procurorul de caz verifică periodic, dar nu mai târziu de 3 luni, realizarea activităților dispuse prin nota de îndrumare în termenul stabilit. Procurorul de caz poate dispune prin ordonanţă/notă de îndrumare efectuarea unor verificări sau activități suplimentare celor prevăzute inițial, pe care le apreciază utile pentru identificarea autorului şi soluţionarea cauzei, stabilind termene pentru realizarea acestora.

(8) Șefii nemijlociți ai organelor de cercetare penală ale poliției judiciare urmăresc respectarea termenelor stabilite de procuror prin notă de îndrumare în toate cauzele penale aflate în lucru şi verifică periodic, dar nu la intervale mai mari de trei luni, îndeplinirea activităților dispuse de procuror în cauzele penale mai vechi de un an de la sesizare, aflate în evidența unității. Când se constată neîndeplinirea activităților în cauzele penale mai vechi de un an de la sesizare, şeful nemijlocit sesizează procurorul desemnat cu supravegherea activității de urmărire penală pentru verificarea lucrărilor organului de cercetare penală. Procurorul astfel sesizat verifică lucrările organului de cercetare penală şi procedează conform art. 303 din Codul de procedură penală.

Art. 13

(1) În situația sesizărilor cu caracter penal înregistrate direct la unitățile de parchet şi trimise după înregistrarea cu număr unic unităților de poliție, începerea urmăririi penale cu privire la faptă se dispune de organele de cercetare penală ale poliției judiciare în termen de cel mult 5 zile de la repartizarea dosarului penal. Nota de îndrumare se întocmeşte în condițiile art. 12.

(2) Dacă se constată vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 7, organul de cercetare penală al poliției judiciare întocmeşte, în termen de 5 zile de la repartizarea dosarului penal, referatul cu propuneri corespunzătoare. Prevederile art. 8 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 14

(1) Activităţile şi verificările necesare identificării autorului se efectuează în termen de 2 luni de la data întocmirii notei de îndrumare potrivit art. 12 alin. (2).

(2) Când termenul prevăzut la alin. (1) nu poate fi respectat din motive obiective sau dacă pe parcursul cercetărilor apar date noi, care impun verificări suplimentare, organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor continua activitățile, până la finalizarea acestora, cu informarea semestrială, în scris, a procurorului desemnat cu supravegherea/efectuarea urmăririi penale.

Art. 15

(1) Dacă până la împlinirea termenului prevăzut la art. 14 alin. (1) ori până la finalizarea activităților și verificărilor stabilite, autorii infracţiunii nu au fost descoperiți, iar în cauză nu poate fi dispusă una dintre soluțiile de neurmărire şi netrimitere în judecată prev. de art. 314 din Codul de procedură penală, organele de cercetare penală ale poliției judiciare care au efectuat urmărirea penală întocmesc un referat în care prezintă, pe scurt, rezultatul cercetărilor și propun trecerea dosarului în evidențele dosarelor cu autori necunoscuţi, indicând data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

(2) Referatul de la alin. (1), întocmit în două exemplare, este vizat de șeful ierarhic al organului de cercetare penală al poliției judiciare şi aprobat de procurorul de caz. Un exemplar al referatului se păstrează la unitatea de parchet.

(3) În cazul în care procurorul constată că nu au fost finalizate activitățile şi verificările stabilite, dispune completarea acestora, stabilind un termen de finalizare de cel mult 60 de zile.

(4) După aprobarea de către procuror a trecerii dosarului cauzei în evidențele dosarelor cu autori necunoscuţi, organele de cercetare penală ale poliției judiciare predau dosarul penal, însoțit de referatul prevăzut la alin. (1), compartimentului de evidență operativă al unității de poliție respective.

(5) Dispoziţiile alin. (1)- (4) nu sunt aplicabile în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 153 alin. (2) din Codul penal, infracțiunilor contra libertății si integrităţii sexuale, altele decât cele prevăzute de art. 153 alin. (2) din Codul penal, şi infracțiunilor comise asupra minorilor, pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 5 ani.

Art. 16

(1) Organele de cercetare penală ale poliției judiciare, anterior predării dosarului penal compartimentului de evidență operativă, vor completa o fişă a infracțiunii săvârşite de autori necunoscuți, ce va cuprinde în principal date privind: numărul unic, numărul alocat de unitatea de poliție, date de identificare ale unității de poliție, data sesizării, data comiterii faptei, infracţiunea principală, încadrarea juridică, modul de operare, persoana vătămată, data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, data trecerii în evidența dosarelor cu autori necunoscuţi şi locul de arhivare.

(2) Fişa infracţiunii săvârşită de autori necunoscuţi se poate crea şi gestiona prin implementarea datelor în sisteme informatice în situația în care asemenea sisteme sunt disponibile organelor de cercetare penală ale poliției judiciare.

Art. 17

(1) Trecerea dosarului în evidențele dosarelor cu autori necunoscuți se comunică de către unitatea de poliție persoanei vătămate sau reprezentantului acesteia, dacă acestea există, menționându-se că au fost efectuate toate verificările care se impun, dar nu au fost descoperiți autorii și că se vor relua cercetările în cazul apariției unor elemente noi.

(2) Comunicarea se întocmeşte potrivit modelului din Anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.

Art. 18

(1) Dacă până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale apar probe, indicii temeinice sau elemente noi, dosarele penale în cauză vor fi preluate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare de la compartimentele de evidență operativă pentru efectuarea verificărilor necesare, ulterior precedându-se în funcție de rezultatul acestor activități.

(2) Preluarea dosarului penal se realizează pe baza unui referat întocmit, avizat şi aprobat în condițiile prevăzute la art. 15 alin. (2).

(3) Constituie elemente noi:

a) informațiile pertinente care pot conduce la identificarea autorilor, inclusiv cele cuprinse în denunțuri sau autodenunţuri;

b) date obţinute prin mijloace criminalistice;

c) identificarea unor bunuri provenite din infracțiune care au fost date în urmărire;

d) săvârşirea unor infracțiuni cu acelaşi mod de operare, în condiţii similare și când există date care conduc la bănuiala că infracțiunile au fost săvârşite de aceeaşi persoană sau grup de persoane.

e) admiterea unei contestaţii privind durata procesului penal, conform art. 488^1 şi următoarele din Codul de procedură penală

(4) În termen de 5 zile de la data identificării autorului, organul de cercetare penală al poliției judiciare prezintă dosarul procurorului de supraveghere în vederea întocmirii notei de îndrumare, art. 12 urmând a fi aplicat în mod corespunzător

Art. 19

(1) În cazul în care nu intervine niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 18, dosarul penal rămâne în evidențele dosarelor cu autori necunoscuţi până la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

(2) În cauzele prevăzute la art. 15 alin. (5) precum și în cauzele în care termenele de prescripţie a răspunderii penale se împlinesc conform art. 154 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul penal, reevaluarea probatoriului administrat şi a măsurilor care pot fi luate pentru soluţionare, se va realiza anual de către organul judiciar competent să soluţioneze cauza. Dacă judecătorul de drepturi şi libertăți a dispus măsuri în cadrul procedurii prevăzute de art. 488^1 – 488^6 din Codul de procedură penală, acestea vor fi aduse la îndeplinire în termenul stabilit, având în vedere şi specificul infracţiunilor cercetate.

(3) La împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, compartimentele de evidență operativă trimit dosarele organelor de cercetare penală ale poliției judiciare care vor întocmi un referat cu propuneri de clasare a cauzei, înaintându-l procurorului de caz.

(4) O copie a ordonanţei prin care s-a dispus clasarea se comunică, prin grija prim-grefierului/grefierului-şef/grefierului desemnat, unității de poliție corespunzătoare, care va opera scăderea din evidențele dosarelor cu autori necunoscuți.

Art. 20

(1) În cazurile în care, potrivit legii, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu, de către procuror, planificarea activităților de urmărire penală se realizează de acesta, în termen de 3 luni de la repartizarea dosarului, în funcție de particularitățile cauzei.

(2) Dosarele privind infracțiunile pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, rămase cu autori necunoscuţi, după trecerea termenului de 60 de zile de la data ultimului act de urmărire penală, se pot include, prin dispoziția procurorului, în evidența cauzelor cu autori necunoscuți, la rubrica urmărire penală proprie, din statistica parchetului competent.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), procurorul poate trimite dosarul penal la unitatea de poliție competentă, ținând seama de specializarea poliţiştilor, dispunând prin ordonanţă organelor de cercetare penală ale poliției judiciare efectuarea unor acte de urmărire penală în vederea descoperirii autorilor.

(4) Prevederile art. 33 se aplică în mod corespunzător.

(5) Procurorii care au în evidenţă aceste dosare penale urmăresc ca organele de cercetare penală ale poliției judiciare să continue activitățile specifice pentru descoperirea autorilor, dispuse prin ordonanța prevăzută la alin. (3).

(6) Procurorul de caz verifică, cel puțin o dată pe semestru, stadiul acestora, activitate ce va fi concretizată într-un proces-verbal.

Art. 21

(1) Numărul unic se păstrează atât în cazul restituirii dosarelor penale de către procuror în vederea completării sau refacerii urmăririi penale, în situația restituirii acestora de către instanțele de judecată în vederea refacerii urmăririi penale, cât și în cazul dispunerii reluării urmăririi penale.

(2) Numărul unic se păstrează și în situația în care dosarul penal este trecut din competența unui organ de cercetare penală al poliției judiciare la altul, în condițiile art. 302 din Codul de procedură penală.

(3) În cazul trimiterii unui dosar penal de la o unitate de parchet la alta prin declinare, preluare sau prin altă modalitate prevăzută de lege, care se dispune exclusiv de către procuror, numărul unic de dosar penal dat la prima înregistrare în sistemul ECRIS se păstrează pe tot parcursul efectuării urmăririi penale, până la finalizarea acesteia.

(4) În cazul disjungerii cauzei, care se dispune exclusiv de către procuror, se creează un nou dosar penal, iar pentru evidențierea acestuia, la numărul unic al dosarului se adaugă terminația „d”, urmată de un număr care începe de la valoarea 1 pentru prima cauză disjunsă şi continuă în ordine crescătoare pentru fiecare nou dosar creat. În cazul disjungerii şi declinării unei cauze penale dispuse prin acelaşi act procesual, numărul unic al dosarului urmat de terminația „d”, se alocă la unitatea de parchet la care se dispune declinarea. În situațiile în care, în mod obiectiv, programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistemul informatic.

Art. 22

(1) După acordarea numărului unic, întreaga corespondență între unitățile de poliție şi unitățile de parchet va face referire la acesta.

(2) Transmiterea dosarelor penale între unităţile de poliție se realizează numai prin unitățile de parchet competente.

Art. 23

(1) În cazul în care există probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că o anumită persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală, organul de cercetare penală al poliției judiciare va proceda conform art. 305 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală.

(2) Măsura dispusă de organul de cercetare penală al poliției judiciare se supune, în termen de 3 zile, confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală, organul de cercetare penală fiind obligat să înainteze acestuia, cu adresă, şi dosarul cauzei.

(3) Dacă persoana prevăzută la alin. (1) este una față de care urmărirea penală este condiționată de obținerea unei autorizații prealabile sau de îndeplinirea unei alte condiții prealabile, organul de cercetare penală al poliției judiciare va înainta procurorului de caz un referat motivat în acest sens.

Art. 24

În cazul în care un act sau o măsură a organului de cercetare penală al poliției judiciare trebuie confirmate de procuror, dosarul penal se înaintează la unitatea de parchet în termenul prevăzut de lege. Procurorul se va pronunța asupra confirmării în aceeaşi zi sau în termen de cel mult 15 zile în cauzele complexe.

Art. 25

(1) Procurorul competent să efectueze urmărirea penală proprie şi organul de cercetare penală al poliției judiciare vor lua măsurile ce se impun pentru soluționarea dosarelor penale într-un termen rezonabil în funcţie de natura, obiectul şi complexitatea fiecărei cauze și care, de regulă, nu trebuie să depăşească un an de la începerea urmăririi penale cu privire la faptă.

(2) Procurorul desemnat să supravegheze urmărirea penală va da îndrumările şi dispozițiile necesare, va controla activitatea desfășurată de organele de cercetare penală ale poliției judiciare şi va lua măsurile ce se impun în vederea soluționării cauzelor aflate în supravegherea sa, atât cele aflate la organele de cercetare penală ale poliției judiciare, cât și cele aflate în evidența sa, într-un termen rezonabil, în funcție de natura, obiectul şi complexitatea fiecărei cauze şi care, de regulă, nu trebuie să depăşească 1 an de la începerea urmăririi penale.

(3) În vederea realizării unui control efectiv al dosarelor penale, cu aprobarea prealabilă a procurorului ierarhic superior, procurorii de caz se vor deplasa periodic la sediul unităților de poliție în vederea supravegherii stadiului dosarelor şi formulării îndrumărilor necesare.

(4) Procurorul de caz se va pronunța cu privire la toate propunerile motivate formulate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare în temeiul art. 306 alin. (5) din Codul de procedură penală în termen de 5 zile în cauzele penale urgente şi 15 zile în cazul celorlalte cauze, dacă legea nu prevede altfel.

(5) Procurorul de caz apreciază asupra propunerii formulate de organul de cercetare penală al poliției judiciare prin referatul cu propunere de soluționare a cauzei, de urgență și cu precădere, în cauzele în care sunt arestați preventiv şi, în termenul prevăzut de art. 322 din Codul de procedură penală, în celelalte cazuri.

(6) În cazul propunerilor de dezînvestire, procurorul de caz se pronunță în cel mult 15 zile de la repartizarea dosarului.

(7) Avizul procurorului ierarhic superior în vederea încheierii acordului de recunoaştere a vinovăției conform dispozițiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură penală va fi dat în termen de cel mult 15 zile.

Art. 26

(1) În ordonanța de restituire sau de delegare emisă conform dispozițiilor art. 317 sau 323 din Codul de procedură penală, respectiv art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum şi în ordonanța/nota de dispoziții/îndrumare se precizează în concret activitățile ce trebuie efectuate de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare, precum şi termenul de realizare a acestora prin raportare la date calendaristice fixe. La stabilirea termenului, procurorul va ține seama şi de perioada în care dosarul se află pe circuitul administrativ „unitate de parchet – unitate de poliție”, precum şi de gradul de complexitate al cauzei.

(2) Termenul stabilit de procuror în vederea efectuării anumitor acte de urmărire penală, precum şi termenul în care dosarul se află în studiu la procuror trebuie să se încadreze în termenul rezonabil de soluţionare a cauzei arătat la art. 25 alin. (1) şi (2).

(3) Dispoziţiile de restituire ori delegările repetate în aceeaşi cauză se dispun temeinic motivat şi numai în situații excepţionale, justificate în principal de neîndeplinirea dispozițiilor scrise ale procurorului, de apariția unor elemente noi şi au în vedere respectarea termenului rezonabil de soluționare a cauzei prevăzut la art. 25 alin. (1) şi (2).

Art. 27

(1) Dosarele penale în care organele de cercetare penală ale poliției judiciare au propus soluții de trimitere/netrimitere în judecată ori de dezînvestire vor fi înaintate prin adresă unităților de parchet, de către şefii unităților de poliție, în termen de cel mult 3 zile de la formularea propunerii sau în aceeaşi zi, în situația cauzelor penale urgente.

(2) Conducătorul unității de parchet va repartiza procurorului de caz dosarul penal în condițiile şi termenele stabilite de Regulamentul de ordine interioară al parchetelor.

Art. 28

(1) Verificarea din oficiu, înainte de comunicare, a soluţiilor procurorilor, inclusiv a rechizitoriului, sub aspectul legalității şi temeiniciei, conform art. 328 din Codul de procedură penală, precum şi avizarea efectelor acordului de recunoaştere a vinovăției, conform art. 478 alin. (2) din Codul de procedură penală, se va realiza în cel mult 20 de zile sau de îndată, în cauzele penale urgente.

(2) Ordonanțele prin care s-a dispus renunțarea la urmărire penală sunt verificate de conducătorul parchetului, sub aspectul legalității şi temeiniciei, conform art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală, în termen de cel mult 5 zile de la data dispunerii și se transmit judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă în termen de 10 zile de la data emiterii soluției.

(3) Termenele prevăzute la alineatele (1) şi (2) vor fi respectate şi în situația în care soluțiile sunt verificate, în cadrul aceluiaşi parchet, de mai mulți procurori cu funcții de conducere.

(4) Cererile de abţinere sau recuzare şi plângerile împotriva actelor şi măsurilor procurorului sau împotriva soluțiilor de clasare se soluţionează în termenele prevăzute de lege.

Art. 29

(1) Soluțiile de clasare şi renunțare la urmărire penală se comunică, persoanelor prevăzute de lege, în termen de cel mult 5 zile de la verificarea realizată de către procurorul ierarhic superior.

(2) Rechizitoriile, însoțite de numărul necesar de copii, şi acordurile de recunoaştere a vinovăției, împreună cu dosarul penal în care au fost emise, se înaintează judecătorului de cameră preliminară, respectiv instanței de judecată competente, în termenul prevăzut de lege în cazul în care s-au dispus măsuri preventive în cauză, sau în termen de cel mult 3 zile de la verificare, în celelalte situații.

(3) Soluțiile de dezînvestire se înaintează organului competent în aceeaşi zi în cauzele penale urgente ori în termen de cel mult 5 zile de la verificare în celelalte cauze.

Secţiunea a 2-a — Reguli speciale privind înregistrarea, evidența unitară şi circuitul sesizărilor penale

Art. 30

(1) În cazul infracţiunilor flagrante, cu respectarea prevederilor Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliției Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcționarea Poliţiei de Frontieră Române, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de procedură penală, făptuitorul este condus la sediul organului de poliție, respectiv la sediul organului de poliție de frontieră, după caz.

(2) Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, organul de cercetare penală al poliției judiciare dispune începerea urmăririi penale şi înştiințează de îndată, telefonic sau prin orice alt mijloc, unitatea de parchet care îi supraveghează activitatea cu privire la infracțiunile de care a luat cunoştinţă în vederea atribuirii numărului unic.

(3) Cu ocazia înştiințării potrivit alin. (2), dacă sunt îndeplinite condițiile legale, organul de cercetare penală a poliției judiciare dispune prin ordonanță efectuarea în continuare a urmăririi penale față de persoană şi pune la dispoziția procurorului dosarul cauzei.

(4) În cazul în care procurorul confirmă efectuarea în continuare a urmăririi penale față de persoana prevăzută la alin. (3), o copie a ordonanţei prin care a fost luată această măsură se comunică de îndată organului de cercetare penală al poliției judiciare.

Art. 31

(1) În situaţia în care cu privire la infracțiunea constatată în flagrant, urmărirea penală trebuie efectuată în mod obligatoriu de către procuror sau un alt organ de cercetare penală, organul de cercetare penală al poliției judiciare informează de îndată, telefonic sau prin alt mijloc, unitatea de parchet căreia îi revine competența de a efectua urmărirea penală şi aduce la îndeplinire măsurile dispuse de către procurorul competent, în aplicarea prevederilor art. 60 din Codul de procedură penală.

(2) Actele întocmite în cazurile prevăzute la alin. (1) se predau procurorului în situația în care acesta este prezent la locul săvârșirii / constatarea faptei sau se trimit parchetului, în condițiile art. 8, după înregistrarea acestora în registrele privind sesizările cu caracter penal.

(3) În situația în care actele întocmite se predau procurorului competent prezent la fața locului, nu vor fi efectuate mențiuni în registrele privind sesizările cu caracter penal ale unităților de poliție, datele privind situația de fapt și preluarea actelor de către procuror urmând a fi menționate în fişa de eveniment întocmită potrivit reglementărilor specifice aplicabile la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.

Art. 32

(1) În cazul sesizărilor privind săvârşirea unor infracţiuni pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, organele de cercetare penală ale poliției judiciare procedează la înregistrarea actului de sesizare, în baza rezoluţiilor şefilor unităților de poliție, în registrele privind sesizările cu caracter penal.

(2) După înregistrare, sesizările prevăzute la alin. (1) se înaintează prin adresă parchetului care supraveghează activitatea în condițiile art. 8, fără solicitarea numărului unic, în vederea transmiterii acestora potrivit regulilor privind cooperarea judiciară în materie penală.

(3) În situația în care sesizările prevăzute la alin. (1) privesc fapte cărora li se aplică prevederile art. 9 din Codul penal şi art. 42 din Codul de procedură penală, referitoare la personalitatea legii penale și competența în cazul infracțiunilor săvârşite în afara teritoriului Românei, se procedează potrivit regulilor generale privind înregistrarea sesizărilor penale.

Art. 33

(1) Ordonanțele procurorului prin care se dispune trimiterea dosarelor penale şi delegarea activităților de cercetare penală vor fi emise cu respectarea specializării şi competențelor unităților de poliție conform criteriilor stabilite prin dispoziția şefilor Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Corpului de Control al Ministrului, după caz.

(2) Trimiterea dosarelor penale şi delegarea activităților de cercetare penală către un organ de cercetare penală al poliției judiciare învestit cu competența teritorială generală, cu excepția dosarelor înregistrate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie, se va face în condițiile art. 302 alin. (2) din Codul de procedură penală.

(3) Ordonanța procurorului prin care sunt delegate organele de cercetare penală ale poliției judiciare, potrivit art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală, pentru efectuarea unor acte de urmărire penală în cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, se înregistrează în evidențele unităților de poliție în registrele privind delegările, cu menționarea termenului de efectuare a actelor dispuse şi a numărului unic al dosarului.

(4) După înregistrare, în baza rezoluțiilor şefilor unităților de poliție, ordonanța procurorului se repartizează spre soluționare organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, cu respectarea prevederilor art. 6.

(5) Scăderea din evidenţă a ordonanţei de delegare se face în baza adresei de răspuns prin care se înaintează procurorului toate actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare potrivit dispoziției acestuia.

(6) Propunerile motivate ale organelor de cercetare penală ale poliției judiciare de prelungire a termenului de soluționare fixat în ordonanța de delegare se înaintează procurorului înainte de expirarea acestuia.

Art. 34

(1) Ordonanțele emise de procuror pentru soluționarea cererilor de asistență judiciară internațională în materie penală se înregistrează la nivelul unităților de poliție în registrele privind delegările, cu mențiunea „CRI” înaintea numărului de înregistrare. Ordonanţele ulterioare de delegare emise în cadrul aceluiaşi dosar se înregistrează separat, numărul lucrării urmând a fi conexat la cel atribuit inițial.

(2) După înregistrare, în baza rezoluţiilor şefilor unităților de poliție, ordonanța procurorului se repartizează spre soluționare organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, cu respectarea prevederilor art. 6.

(3) Scăderea din evidență a ordonanţei procurorului se face în baza adresei de răspuns prin care se înaintează procurorului toate actele de urmărire penală efectuate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare potrivit dispoziției acestuia.

Art. 35

(1) Sesizările privind cazurile de morţi suspecte se înregistrează în baza rezoluțiilor şefilor unităților de poliție în registrele privind sesizările cu caracter penal, la rubrica privind fapta penală cercetată făcându-se mențiunea „moarte suspectă – art. 188 din Codul Penal” sau, după caz, „moarte suspectă – art. 192 din Codul Penal”.

(2) Actul de sesizare, ordonanța organului de cercetare penală al poliției judiciare prin care s-a dispus autopsia cadavrului, precum şi orice alte documente întocmite în cauză se înaintează în termen de cel mult 5 zile unității de parchet competente material şi teritorial cu privire la soluţionarea infracțiunilor prevăzute la alin. (1), pentru luare în evidență și acordarea numărului unic de înregistrare.

(3) După acordarea numărului unic, dosarele privind morţile suspecte se pot transmite organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, împreună cu ordonanța prin care au fost delegate pentru efectuarea anumitor acte de urmărire penală, în cauzele în care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, sau se restituie organelor de cercetare penală ale poliției judiciare specializate în vederea stabilirii existenței sau inexistenţii unei infracțiuni contra vieții, în cazul în care competența de efectuare a urmăririi penale aparține acestora.

Art. 36

(1) În situaţia în care unitatea de poliție primeşte date și informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni prin intermediul unui document clasificat, acesta se înregistrează în evidențele proprii potrivit reglementărilor specifice privind informațiile clasificate.

(2) În baza rezoluțiilor şefilor de unități de poliție, organele de cercetare penală ale poliției judiciare efectuează verificări ale datelor şi informațiilor primite, iar în situația în care constată săvârșirea unei infracțiuni întocmesc un proces-verbal de sesizare din oficiu, ce se înregistrează în registrul sesizărilor cu caracter penal.

(3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în situația în care documentul clasificat se depune direct la unitatea de parchet.

Capitolul III — Măsuri organizatorice comune pentru abordarea interinstituțională eficientă a activităților de urmărire penală

Art. 37

În vederea identificării şi luării măsurilor necesare pentru gestionarea adecvată sau reducerea duratei procedurilor desfăşurate în cauzele urgente, complexe sau având ca obiect infracțiuni grave, la nivelul conducerii fiecărui parchet se organizează, periodic sau ori de câte ori se va considera necesar, întâlniri cu factorii de conducere ai structurilor de poliție judiciară.

Art. 38

(1) Conducătorii unităților de parchet și şefii unităților de poliție vor colabora în mod direct pentru identificarea şi luarea măsurilor de natură organizatorică menite a utiliza eficient resursele umane, logistice și financiare ale structurilor pe care le conduc sau a celor atrase de la alte instituţii, potrivit legii, precum și pentru prevenirea înregistrării unor disfuncţionalități în desfăşurarea activităților de urmărire penală, cauzate de gestionarea ineficientă a resurselor avute la dispoziție.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi vor prezenta reciproc, cu respectarea cadrului legal specific aplicabil activității fiecăruia, obiectivele urmărite şi resursele proprii sau cele atrase avute la dispoziție.

(3) Activităţile premergătoare perchezițiilor domiciliare şi informatice, precum şi utilizării unor metode speciale de supraveghere sau cercetare, se realizează în conformitate cu prevederile procedurilor comune elaborate la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie şi Ministerului Afacerilor Interne în termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 39

(1) Întâlnirile între şefii unităților de parchet şi de poliție în contextul colaborării, se vor realiza periodic precum şi, după caz, înainte de efectuarea unor acte privind administrarea probatoriului ce implică efectuarea unor activități de amploare şi utilizarea unor resurse sporite.

(2) În înțelesul alin. (1), implică efectuarea unor activități de amploare şi utilizarea unor resurse sporite, fără însă a se limita la acestea, următoarele:

a) efectuarea în același timp sau la interval scurt a mai multor percheziții domiciliare;

b) efectuarea unor activități de cercetare la fața locului pe suprafețe extinse sau în același timp în locuri diferite;

c) audierea în aceeaşi cauză a unui număr mare de persoane în acelaşi timp sau la un interval scurt de timp;

d) căutarea unor persoane lipsite de libertate în mod ilegal sau a unor cadavre sau părți din acestea;

e) punerea în executare a ordonanțelor prin care au fost instituite măsuri asigurătorii cu privire la un număr ridicat de bunuri sau dispersate teritorial;

f) efectuarea unor activități specifice tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare cu privire la mai multe persoane ori locuri diferite, în acelaşi timp sau la interval scurt;

g) punerea în executare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe a mai multor mandate de aducere;

h) punerea în executare a solicitării de transfer în centrele de reținere şi arestare preventivă a mai multor persoane private de libertate.

(3) În cazurile ce vizează efectuarea unor activități de amploare și utilizarea unor resurse sporite se va întocmi un plan de acţiune ce va cuprinde obiectul cauzei, activitățile ce urmează a fi desfăşurate, modul de realizare şi coordonare a acestora, termenele de realizare precum şi resursele ce urmează a fi alocate. Planul de acțiune se elaborează de către unitatea de poliție în baza dispozițiilor procurorului și va fi aprobat de către şeful unității de poliție.

Art. 40

La stabilirea modului de coordonare a activităților se va ține cont de specificul acestora, astfel încât:

a) să se asigure condițiile necesare realizării atribuțiilor procurorului de a conduce și supraveghea activitatea organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, sens în care actele de urmărire penală se vor realiza potrivit dispozițiilor acestuia;

b) să se asigure condiţiile necesare realizării atribuțiilor şefilor ierarhici ai poliţiştilor de a coordona activitățile cu specific polițienesc, cum sunt cele referitoare la:

i. dispunerea măsurilor de ordine publică precum şi a celor de protecție a organelor de urmărire penală şi a celorlalte persoane implicate în activitățile respective;

ii. dispunerea măsurilor de intervenție în vederea prinderii persoanelor suspectate de săvârşirea infracțiunilor și a celor ce fac obiectul mandatelor de aducere sau de arestare;

iii. culegerea de informații şi realizarea tehnicilor speciale de supraveghere potrivit metodelor şi mijloacelor specifice muncii de poliție.

Art. 41

(1) Șefii unităților de poliție asigură, potrivit resurselor avute la dispoziție, cadrul organizatoric necesar realizării cu operativitate de către organele de cercetare penală ale poliției judiciare a activităților dispuse de către procuror și urmăresc efectuarea în termen a acestora.

(2) În situaţia în care unitățile de poliție se află în imposibilitatea de a aduce la îndeplinire dispozițiile procurorului, şefii unităților de poliție vor comunica în timp util aceste aspecte șefilor unităților de parchet în vederea identificării, în comun, a unor modalități alternative de realizare a acestora.

Art. 42

În aplicarea și cu respectarea prevederilor prezentelor normelor metodologice, şefii unităților de parchet şi de poliție pot emite dispoziții comune referitoare la modul de organizare a activităților specifice.

Art. 43

(1) Semestrial sau ori de câte ori este nevoie, conducătorii unităților de parchet şi şefii unităților de poliție, analizează indicatorii specifici şi situațiile în care s-au adoptat soluții diferite de cele propuse de organele de cercetare penală ale poliției judiciare şi stabilesc măsuri pentru eficientizarea activității de urmărire penală, în raport de competențele specifice.

(2) Pentru a verifica exactitatea evidențelor statistice ale unităților de poliție şi a efectua, după caz, corecțiile necesare, unitățile de parchet comunică situația dosarelor penale în care s-au adoptat soluţii diferite de cele propuse de organele de cercetare penală ale poliției judiciare în scris unităților de poliție care au formulat propunerile şi pun la dispoziția unităților de poliție orice alte informații privind soluțiile dispuse în dosarele penale înaintate de organele de cercetare penală ale poliției judiciare.

Art. 44

În vederea evaluării calității actelor de urmărire penală şi eficienței identificării autorilor, indicatorii de performanță adaptați la specificul unităților de poliție, pentru poliţiştii care au calitatea de organe de cercetare penală ale poliției judiciare, vor fi stabiliți prin dispoziție comună a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiţie, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Direcției Generale Anticorupţie şi Corpului de Control al Ministrului, după caz.

Art. 45

Atribuţiile şefilor nemijlociți ai organelor de cercetare penală ale poliției judiciare, prevăzute de prezentele norme metodologice, pot fi îndeplinite şi de şefii ierarhici ai acestora.

Art. 46

Anexele 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa nr. 1 — Model: adresă de restituire pe cale administrativă a plângerii/denunțului

Anexa nr. 1 la Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

MODEL

ADRESĂ RESTITUIRE PE CALE ADMINISTRATIVĂ A PLÂNGERII / DENUNŢULUI CARE NU ÎNTRUNEȘTE CONDIȚIILE DE FORMĂ ŞI FOND PREVĂZUTE DE LEGE IAR DESCRIEREA FAPTEI ESTE INCOMPLETĂ ORI NECLARĂ

Nr. ________ Data: ________

Către, ____________________

Vă restituim alăturat, în temeiul art. 294 alin. (2) din Codul de procedură penală sesizarea dvs. ________ / sesizarea dvs. ________ şi înscrisurile atașate¹, înregistrată sub nr. de mai sus, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Astfel, cu titlu preliminar, precizăm faptul că sesizarea organului de urmărire penală de către justițiabili se realizează, conform art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin plângere sau denunț.

Potrivit art. 289 alin. (1) din Codul de procedură penală, plângerea este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune, în timp ce denunțul, conform art. 290 din Codul de procedură penală, reprezintă încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.

Însă, pentru a avea aptitudinea de a învesti organele judiciare, în scopul îndeplinirii competenţei funcţionale a acestora, actul de sesizare trebuie să cuprindă următoarele elemente, prevăzute de art. 289 alin. (2) din Codul de procedură drept condiţii esențiale de fond şi formă:

a) numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional;

b) descrierea faptei care formează obiectul plângerii;

c) indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.

În situaţia în care actul de sesizare este realizat în formă electronică, acesta, potrivit art. 289 alin. (5) din Codul de procedură penală, trebuie să îndeplinească condițiile de formă numai dacă este certificat prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.

Conform art. 58 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, „organul de urmărire penală este dator să își verifice competența imediat după sesizare”, după care, „dacă procurorul constată că nu este competent să efectueze sau să supravegheze urmărirea penală, dispune, de îndată, prin ordonanță, declinarea de competență și trimite cauza procurorului competent”.

Conform art. 294 alin. (2) din Codul de procedură penală, după verificarea propriei competențe de a soluţiona cauza, dacă organul de urmărire penală constată că „plângerea sau denunţul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de lege ori descrierea faptei este incompletă ori neclară, se restituie pe cale administrativă petiţionarului, cu indicarea elementelor care lipsesc”.

Din analiza conținutului sesizării dvs., rezultă necesitatea completării acesteia cu următoarele elemente²:

1. ____________________

2. ____________________

3. ____________________

Menţionăm şi faptul că, potrivit art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, în eventualitatea formulării unor sesizări ulterioare, ce nu îndeplinesc condițiile esențiale de fond şi formă, se dispune clasarea acestora.

Totodată, în scopul evitării unor întârzieri în soluționarea cauzei, determinate de trimiteri succesive către unitatea de parchet competentă a unor sesizări greşit îndreptate, cu luarea în considerare şi a faptului că nerespectarea normelor de competență materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală se sancţionează cu nulitatea absolută, trebuie să aveți în vedere criteriile care stabilesc competența materială, personală şi teritorială a organelor de urmărire penală, prevăzute, în principal, de dispozițiile art. 35-41 din Codul de procedură penală, O.U.G. nr. 43/2002 (privind competența D.N.A.), O.U.G. nr. 78/2016 (privind competența D.I.I.C.O.T.).

Având în vedere aceste considerente, în temeiul art. 294 alin. (2) din Codul de procedură penală, vă restituim alăturat sesizarea dvs., în vederea completării cu elementele anterior menţionate.

PROCUROR GENERAL/PRIM-PROCUROR,

¹ Se indică modalitatea prin care sesizarea petentului a ajuns la unitatea de parchet sau poliţie (de ex. transmisă prin e-mail la data de.., adresată parchetului/poliției…..şi trimisă pe cale administrativă…)

² Se indică elementele care trebuie completate, dintre cele prevăzute la art. 289 alin. (2) C.P.P. (de ex. Codul numeric personal, domiciliul, sediul persoanei juridice, contul bancar etc.)

Anexa nr. 2 — Model: fișa infracțiunii

Anexa nr. 2 la Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

MODEL

FIŞA INFRACŢIUNII

ŞTAMPILĂ, NR. POLIȚIE, DATA ÎNREGISTRĂRII	ŞTAMPILĂ, NR. UNIC PARCHET, DATA ÎNREGISTRĂRII

FIŞA INFRACŢIUNII

1. PROCURORUL DE SUPRAVEGHERE ____________________

2. LUCRĂTORUL CĂRUIA I S-A REPARTIZAT LUCRAREA: ____________________

3. ORGANUL PRIM SESIZAT ŞI DATA SESIZĂRII: ____________________

4. DATA SĂVÂRŞIRII FAPTEI: ____________________

5. DATA ÎUP IN REM ____________________

6. INFRACŢIUNE ____________________ (încadrarea juridică) ____________________

7. PERSOANĂ VĂTĂMATĂ: ____________________ (nume, prenume – CNP; denumire – CUI) ____________________

8. FĂPTUITOR: ____________________ (nume, prenume – CNP; denumire – CUI) ____________________

9. PREJUDICIU: ____________________

10. DESCRIERE DOSAR: (se bifează doar dacă este cazul)

○ culpă medicală · ○ cauză minori · ○ motive de ură şi discriminare · ○ sesizare Curtea de Conturi · ○ polițist · ○ persoane vătămate instituționalizate · ○ achiziții publice · ○ jandarm · ○ cauză penală urgentă · ○ agenți penitenciare

Anexa nr. 3 — Principalele activități ale organului de cercetare penală

Anexa nr. 3 la Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

Principalele activități desfăşurate de organul de cercetare penală al poliției judiciare ulterior sesizării acestuia în funcție de particularitățile fiecărei cauze instrumentate, fără a se limita la acestea, atât în vederea administrării probatoriului, cât şi în vederea identificării făptuitorilor în cauzele penale cu autori necunoscuți

• efectuarea demersurilor pentru atribuirea numărului de dosar penal de la structurile de cazier judiciar, statistică şi evidențe operative;
• stabilirea competenţei de cercetare a cauzei penale (în acest sens se vor avea în vedere criteriile prevăzute de Codul de Procedură Penală);
• dispunerea începerii urmării penale cu privire la fapta săvârşită;
• efectuarea de investigații şi verificări în bazele de date ale Poliției Române sau ale altor autorităţi de aplicare a legii;
• efectuarea de investigații polițieneşti, verificări şi alte activităţi informativ-operative;
• identificarea camerelor video de supraveghere care prezintă interes pentru cauză, ridicarea înregistrărilor video şi exploatarea acestora, identificarea coordonatelor GPS aferente locului comiterii faptei/traseului urmat de victimă sau autori în vederea obţinerii datelor de trafic şi de localizare;
• efectuarea cercetării la fața locului (care va include şi utilizarea câinelui prelucrare urme miros / urme umane sau a câinilor detectare cadavre / biodetecție, în funcție de particularitățile cauzei);
• audierea persoanei vătămate / reprezentantului legal al acesteia;
• identificarea şi audierea de martori;
• dispunerea de expertize sau constatări prin raportare la specificul infracţiunii cercetate (medico-legale, genetice, balistice, dactiloscopice, fizico-chimice, traseologice, IT, tehnice, grafoscopice, grafologice, contabile, psihiatrice, psihologice etc.);
• efectuarea de experimente judiciare în vederea stabilirii modului concret de comitere a faptei, evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf;
• recoltarea de probe biologice de referință pentru stabilirea profilului genetic (ADN) în vederea efectuării unor comparări / excluderi;
• utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau cercetare, prevăzute la art. 138 din Codul de procedură penală;
• efectuarea de percheziții domiciliare / informatice / auto, în vederea identificării autorilor şi a probelor;
• efectuarea unor identificări de persoane din grup de fotografii sau grup de persoane sau identificări de obiecte;
• urmărirea bunurilor care au făcut obiectul infracțiunii prin comunicarea acestora la unitățile de poliție şi implementarea celor cu caracteristici certe de individualizare în sistemele informatice existente;
• dispunerea cu privire la predarea de către persoanele fizice sau juridice a obiectelor, înscrisurilor sau a datelor informatice în posesia sau sub controlul cărora acestea se află, şi ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri sau date informatice, atunci când acestea nu sunt predate de bunăvoie;
• identificarea bunurilor şi valorilor supuse confiscării speciale şi confiscării extinse, în vederea propunerii instituirii de măsuri asigurătorii şi / sau popririi;
• depunerea sumelor ridicate, a corpurilor delicte şi a altor bunurilor mobile indisponibilizate / sechestrate la camera de corpuri delicte, sau la alte instituții responsabile (ex: Agenţia Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, trezorerie etc.);
• solicitarea întocmirii unor produse analitice de către structurile de analiza informațiilor (analize operaţionale, hărţi relaţionale);
• efectuarea de investigații prin utilizarea instrumentelor Open Source Intelligence (OSINT);
• schimb de date şi informaţii cu autoritățile polițieneşti / judiciare din alte state, prin intermediul canalelor de cooperare polițienească internațională / unitățile de parchet;
• exploatarea informațiilor rezultate în urma analizării trasabilității tranzacţiilor cu monede virtuale;
• conservarea datelor informatice ori a datelor referitoare la traficul informațional față de care există pericolul distrugerii ori alterării;
• efectuarea de investigații financiare, în vederea urmăririi produsului infracțional şi identificării autorilor;
• ridicarea unor specimene de scris şi semnătură sau impresiuni de ştampilă;
• utilizarea mijloacelor de detecție a comportamentului simulat;
• realizarea analizei comportamentului infracțional sau evaluarea personalității criminale.
• realizarea schimbului de date şi informații între formațiuni, unități şi subunități de poliție, inclusiv din judeţele / unitățile administrativ teritoriale limitrofe;
• introducerea unor semnalări în Sistemul de Informaţii Schengen şi, după caz, darea în consemn la punctele de trecere a frontierei;
• confruntarea persoanelor atunci când constată că există contraziceri între declaraţiile acestora susținute în aceeaşi cauză.

În vederea identificării făptuitorilor în cauzele penale cu autori necunoscuți, organele de cercetare penală ale poliției judiciare trebuie să ia în considerare activitățile menţionate mai sus, în funcție de particularitățile fiecărei cauze în parte, pentru elaborarea unor versiuni de anchetă (ipoteze) şi conturării unui cerc de persoane bănuite.

Ipotezele formulate în fiecare cauză se vor baza pe toate datele şi informaţiile existente în dosar până la acel moment. În principal, acestea se vor stabili în raport cu concluziile la care s-a ajuns, referitoare la modul de operare, mobilul şi scopul urmărit de făptuitori, şi vor avea în vedere analiza atentă a constatărilor făcute cu ocazia cercetării la faţa locului, interpretarea corectă a tuturor urmelor şi mijloacelor materiale de probă identificate, precum şi rezultatele tuturor activităților efectuate în cauză, etc.

Versiunile de anchetă elaborate vor conduce la stabilirea cercului de persoane bănuite, care va fi alcătuit din persoane despre care se poate aprecia că ar fi putut săvârşi fapta (ex. persoane care nu pot justifica timpul critic, nu au un alibi solid, persoane cunoscute cu același mod de operare, etc.).

Organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor avea în vedere ca între versiunile de anchetă şi cercul de persoane bănuite să existe o strânsă legătură, care va continua pe parcursul cercetărilor şi care vor fi în permanentă schimbare în funcție de datele noi obţinute.

Pe parcursul cercetărilor în cauză, organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor dispune / vor efectua propuneri care vor fi prezentate procurorului de caz, în baza probatoriului administrat, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală (în acest sens pot fi exemplificate: efectuarea în continuare a urmării penale față de suspect; punerea în mișcare a acțiunii penale; trecerea cauzei la alt organ etc.).

Anexa nr. 4 — Model: comunicarea trecerii dosarului în evidențele cu autori necunoscuți

Anexa nr. 4 la Normele metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale şi coordonarea administrativă a activităților dispuse de către procuror în cursul urmăririi penale

MODEL

COMUNICARE

TRECERE A DOSARULUI ÎN EVIDENŢELE CU AUTORI NECUNOSCUȚI

Poliţia Română

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului

Compartimentul de Evidenţă Operativă Nr.

din

Către,

Domnul/Doamna

Loc. ________, str. ________ nr. ____, bloc ____ sc. ____, ap. ____

Jud. ________, Sector ____

Vă facem cunoscut că dosarul privind faptele sesizate de către dumneavoastră … (se completează data şi locul săvârşirii, încadrarea juridică) este înregistrat la unitatea noastră de poliţiei sub nr. ________, având nr. unic ____ / P / ____ la Parchetul de pe lângă ________.

De la data sesizării au fost efectuate toate verificările necesare care se impun pentru descoperirea autorului/autorilor faptei penale, însă nu s-a reuşit identificarea acestora.

La data de ________ Parchetul de pe lângă ________ a aprobat trecerea dosarului în evidenţele cu autori necunoscuţi. Probatoriul administrat şi măsurile care pot fi luate pentru soluţionare vor fi reevaluate anual, cercetările urmând a fi reluate în cazul apariţiei unor elemente noi precum:

a) informații pertinente care pot conduce la identificarea autorilor, inclusiv cele cuprinse în denunțuri sau autodenunţuri;

b) date obţinute prin mijloace criminalistice;

c) identificarea unor bunuri provenite din infracţiune;

d) săvârşirea unor infracțiuni cu acelaşi mod de operare, în condiții similare şi când există date care conduc la bănuiala că infracțiunile au fost săvârşite de aceeaşi persoană sau grup de persoane.

Pentru orice corespondenţă legată de acest dosar, vă solicităm să faceţi trimitere la numărul din această comunicare şi la numărul unic.

ŞEF UNITATE