Dacă sunteți în căutarea unui avocat specializat în infracțiunile ce presupun deținerea de droguri sau substanțe psihoactive/etnobotanice pentru consum propriu în Iași Cabinetul de Avocat Victor Axinte este alegerea potrivită. Oferim servicii juridice de top în domeniul dreptului penal, cu un accent deosebit pe cazurile de deținere de droguri și substanțe psihoactive pentru consum propriu.

Infracțiuni Legate de Deținerea de Droguri și Substanțe Psihoactive pentru Consum Propriu

Infracțiunile legate de deținerea de droguri și substanțe psihoactive sunt reglementate de două legi distincte în România: Legea 143/2000 și Legea 194/2011. Deși ambele legi se referă la substanțe care pot afecta sănătatea publică, ele se concentrează pe aspecte diferite și au prevederi distincte.

Legea 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

Această lege se concentrează pe drogurile clasice, care sunt substanțe sau amestecuri de substanțe incluse în tabelele anexate legii. Acestea sunt droguri de risc (canabisul, ketamina, Alprazolam/xanax, diazepam și majoritatea barbituricelor) și droguri de mare risc, cum ar fi heroina, cocaina/crack, metamfetamina și alte amfetamine.

• Conform art. 4 din Legea nr. 143/2000 (1)Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă iar dacă dacă faptele privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, dar abordarea noastră juridică vizează obținerea unor soluții favorabile, cum ar fi renunțarea la urmărirea penală sau renunțarea la aplicarea pedepsei.
  
  
• Legea 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Această lege se referă la substanțele noi cu efecte psihoactive, care nu sunt incluse în tabelele din Legea 143/2000. Acestea sunt adesea denumite “etnobotanice”, “droguri legale”, „spice”, „șobolan” sau SNPP (substanțe noi cu proprietăți psihoactive) și pot include o gamă largă de substanțe sintetice.
  
  

Deținerea pentru consum propriu: Spre deosebire de drogurile de risc/mare risc, procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie o infracțiune conform Legii nr. 194/2011. Cu toate acestea, consumatorii de asemenea substanțe sunt adesea supuși unor abuzuri datorită interpretărilor diferite date textului legal.

Abordare Personalizată și Soluții Favorabile

Fiecare caz este unic, iar echipa noastră de avocați experimentați abordează fiecare situație cu atenție și profesionalism. De-a lungul timpului, am obținut soluții favorabile pentru clienții noștri, inclusiv:

Colaborare cu Specialiști și Agenții de Suport

În plus față de serviciile noastre juridice, avem o bună colaborare cu psihologi specializați și cu Agenția Națională Antidrog – Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog din Iași. Putem îndruma clienții către aceste resurse pentru obținerea de ajutor specializat, asigurându-ne că primesc suportul necesar pentru a depăși provocările legate de consumul de substanțe.

Angajamentul Nostru față de Clienți

La Cabinetul de Avocat Victor Axinte, ne angajăm să protejăm drepturile și interesele clienților noștri. Înțelegem impactul pe care un astfel de proces îl poate avea asupra vieții dumneavoastră și suntem aici pentru a vă oferi suportul necesar pe parcursul întregului proces juridic.

Dacă aveți nevoie de un avocat pentru deținerea de droguri pentru consum propriu în Iași sau de un avocat pentru infracțiuni legate de substanțe psihoactive în Iași, nu ezitați să ne contactați. Suntem pregătiți să vă oferim consultanța și reprezentarea de care aveți nevoie pentru a naviga cu succes prin provocările legale cu care vă confruntați.

Întrebări frecvente

Ce trebuie să fac dacă am fost prins de poliție cu droguri?

Dacă ați fost depistat de către organele de aplicare a legii deținând sau consumând droguri sau alte substanțe psihoactive este foarte important să contactați cât mai repede un avocat care să se asigure că drepturile dumneavoastră sunt respectate. Nu formulați declarații sau alte explicații decât în prezența avocatului astfel încât să minimizați riscul de a vă autoincrimina sau de a vă agrava situația juridică.

Când poate poliția să mă percheziționeze  ? Are dreptul poliția sau jandarmeria să îmi facă percheziție în mașină?

Atât percheziția corporală cât și cea a autovehiculului sunt procedee probatorii prevăzute de Codul de procedură penală și presupun existența unei anchete penale în desfășurare. Cu toate acestea, organele de poliție sau cele de jandarmerie pot efectua controlul corporal, al bagajelor și al vehiculului în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

În general, organele de poliție sau de ordine publica (jandarmeria) efectuează controlul corporal, al bagajelor sau al vehicului, măsură polițienească/de asigurare a ordinii publice distinctă de procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală. În continuare, vom prezenta principalele diferențe la nivel de reglementare și în privința competențelor.

Astfel, poliţistul aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu este îndreptăţit să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanei în următoarele situații:

1. a)aceasta încalcă dispoziţiile legale ori există motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
2. b)există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârşirii unei fapte ilegale ori are cunoştinţă despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
3. c)aceasta solicită sprijinul sau intervenţia organelor de poliţie ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilităţii, consumului de alcool sau altor substanţe psihoactive ori a altor asemenea circumstanţe necesită sprijinul organelor abilitate;
4. d)descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deţine asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcaţiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
5. e)aceasta desfăşoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în faţa unei autorităţi sau instituţii publice;
6. f)aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spaţiu în care accesul este controlat;
7. g)cu ocazia unor controale sau razii;
8. h)există obligaţia legală de a se stabili identitatea acesteia.
   
   

Polițistul poate cere persoanei să țină mâinile la vedere și să renunțe temporar la obiectele ce pot fi folosite pentru un atac armat. Persoana poate fi solicitată să adopte o poziție inofensivă (ex. mâinile deasupra capului, depărtarea picioarelor) pentru siguranța controlului corporal. Solicitarea trebuie să fie adecvată pericolului și să nu depășească nevoile reale și nu se poate cere poziția șezut sau culcat femeilor însărcinate, persoanelor cu dizabilități vizibile și copiilor.

Polițistul trebuie să comunice verbal motivul legitimării iar Identitatea se stabilește prin acte de identitate sau alte documente cu fotografie. Dacă identitatea nu poate fi stabilită, se pot folosi fotografierea, amprentarea sau publicarea imaginii persoanei iar persoana poate fi condusă la sediul poliției în acest scop.

Poliţistul este îndreptăţit să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de aceasta, în următoarele scopuri:

1. a)ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, căutate potrivit legii sau care pot fi utilizate ca probe într-o procedură judiciară, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că persoana are asupra sa ori sub controlul său astfel de bunuri;
   
   
2. b)identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau pentru autovătămare, atunci când persoana face obiectul măsurii conducerii la sediul poliţiei ori al unui mandat de aducere, ordonanţe de reţinere, mandat de arestare sau de executare a pedepselor;
   
   
3. c)identificării unor documente sau înscrisuri care pot servi la stabilirea identităţii unei persoane aflate în stare de inconştienţă;
4. d)identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe periculoase, atunci când persoana încearcă să pătrundă sau se află în locuri în care este interzis accesul cu acestea.
   
   

Controlul vehiculului se poate efectua şi în scopul identificării unei persoane date în urmărire sau căutată potrivit legii, atunci când există motive verosimile pentru a bănui că aceasta este prezentă în vehicul.

Prin controlul vehiculului se înţelege controlul oricărui mijloc de transport pe cale rutieră, feroviară, aeriană sau pe apă.

Jandarmeria are dreptul să efectueze control corporal preventiv asupra persoanei şi bagajului acesteia nu însă și controlul vehiculelor. Jandarmeria poate efectua controlul corporal preventiv asupra persoanei şi bagajului în următoarele situaţii:

1. a) există indicii clare că s-a săvârşit, se săvârşeşte sau se pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni;
2. b) persoana se află în stare de inconştienţă şi este necesară identificarea acesteia;
3. c) persoana participă la manifestări publice sau în alte locuri în care este interzis accesul cu arme, produse ori substanţe periculoase.
   
   

Percheziția corporală/asupra vehiculului este o măsură distinctă de controlul corporal / controlul  vehiculului.

Se efectuează în cadrul unei proceduri penale în curs, conform dispozițiilor art. 165-166 din Codul de procedură penală, dacă există o suspiciune rezonabilă că vor fi descoperite urme ale infracțiunii, corpuri delicte sau alte obiecte relevante pentru aflarea adevărului.

Percheziția trebuie să fie efectuată de o persoană de același sex cu persoana percheziționată.

Persoanei i se solicită predarea voluntară a obiectelor căutate; dacă acestea sunt predate, percheziția poate fi evitată, cu excepția cazului în care se consideră necesară pentru căutarea altor obiecte.

În urma percheziției se întocmește un proces-verbal care include detalii despre persoana percheziționată, persoana care efectuează percheziția, obiectele găsite, locul și timpul percheziției, și descrierea detaliată a obiectelor sau urmelor descoperite.

Procesul-verbal trebuie semnat de persoana percheziționată și de cel care îl întocmește; dacă persoana refuză sau nu poate semna, se menționează motivele iar o copie a procesului-verbal este oferită persoanei percheziționate.

Percheziția unui Vehicul implică examinarea exteriorului sau interiorului unui vehicul sau a componentelor acestuia.

Se efectuează în aceleași condiții ca percheziția corporală, necesitând o suspiciune rezonabilă privind descoperirea de dovezi relevante pentru dovedirea infracțiunii care face obiectul urmăririi penale. Prevederile referitoare la percheziția corporală și documentarea acesteia se aplică în mod corespunzător și percheziției vehiculelor.

Când pot fi dus la secție?

Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când  nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice. De asemenea, măsura poate fi luată atunci când din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală sau atunci când prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică.

O altă situație când polițistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei este atunci când luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.

Pentru orice alte întrebări nu ezitați să ne contactați pentru a programa o consultație!